Metodologie admitere Arhitectura

Titlu interesant dealtfel, nu-i asa? In traducere libera, reprezinta lista de criterii luate in seama de Comisia de Admitere la Arhitectura, la inceputul si finalizarea corecturii finale, dupa momentul admiterii, care suna cam asa:

1. Vedere in spatiu
2. Creativitate
3. Imaginatie
4. Cultura generala de specialitate
5. Capacitatea de reprezentare grafica in plan si in spatiu

Aceasta este lista oficiala a Institutului de Arhitectura UAUIM Bucuresti, in ceea ce priveste contextul in care se jurizeaza prestatia candidatilor la facultate, in examenul de admitere. Se afla postata pe site-ul oficial al facultatii de arhitectura, prin urmare nu este nici un secret. E o problema insa aici, deoarece aceasta reprezinta doar niste preocupari ale comisiei pe parcursul jurizarii, insa nu reprezinta un barem serios prin care, in final, in privinta unei eventuale contestatii, candidatul sa poata sa fie lamurit, prin notare, cum s-a efectuat corectura si care sunt elementele cheie care au determinat comisia sa judece corect si nepartinitor procesul admiterii!

Avem aici un extras din metodologia amintita mai devreme, in care este descrisa structura portofoliului necesar pentru inscrierea in admitere anul curent – iulie 2020. Dupa cum se va observa, ca de obicei, subiectele propuse ating calitatile cerute de comisie (respectiv punctele ,4 si 5), insa punctele 2 si 3 nu sunt atinse deloc. De fapt, la aceste doua puncte este si cel mai dificil sa se faca aprecierea candidatului si mai ales imposibil de notat in acesta situatie, a absentei unui barem oficial.

„Secțiunea 1 – cultură generală (3 pagini):  desene reprezentând vederi perspective sau axonometrice ale unor clădiri celebre, reprezentative, de patrimoniu etc.”

„Secțiunea 2 – vedere în spațiu (3 pagini):  desene care să exprime înțelegerea și capacitatea de reprezentare a volumelor geometrice /compozițiilor de volume geometrice în plan/ vedere /secțiune/axonometrie,reprezentând obiecte, compoziții abstracte sau clădiri, exerciții de geometrie descriptivă etc.”

„Secțiunea 3 – cunoștințe de specialitate (3 pagini):  desene reprezentând imagini de ansamblu sau de detaliu ale unor obiecte / ansambluri arhitecturale reprezentate prin planuri/ secțiuni/ fațade-elevații/ desfășurate etc., precum și perspective libere/axonometrii;  desene reprezentând corpuri / compoziții arhitecturale, structuri abstracte sau concrete, cu redarea materialelor, texturilor, culorilor etc.;  desene reprezentând clădiri sau ansambluri cu redarea materialelor, umbrelor, a elementelor de anturaj;  desene reprezentând interioare arhitecturale cu sugerarea atmosferei, efectelor de lumină, a materialelor etc.”

„Secțiunea 4 – subiecte la alegerea candidatului (3 pagini):  orice alte reprezentări grafice cu subiecte și tematică liberă, folosind tehnici la alegere, considerate relevante pentru preocupările candidatului și programul de studiu ales.”

„Total = 12 pagini (format pdf, cu pagini proporţionale cu dimensiunile formatului A3, dimensiune maximă 30 MB)”

Prin urmare acest context social deosebit, care ne afecteaza pe toti, aduce ca noutate in desfasurarea admiterii, acest portofoliu compus din cele 4 Sectiuni de mai sus, care ne sporeste confuzia in ceea ce priveste atat testarea corecta a tuturor calitatilor enumerate la inceput, cat si siguranta ca fisierele electronice de portofoliu transmise comisiei apartin cu adevarat posesorului respectiv. De fapt, principala intrebare legata de o jurizare a unor planse, prin intermediul internetului, este cat de corecta este departajarea finala, oricum, din principiu, subiectiva.